Infrastructurile critice sunt coloana vertebrală a societății moderne asigurând funcționalitățile vitale care susțin interacțiunile economice și sociale.
Directiva Europeană 2008/114/CE definește infrastructura critică ca fiind „un element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul statelor membre, care este esențial pentru menținerea funcțiilor societale vitale, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale sau economice a persoanelor, și a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ într-un stat membru ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții”.